Pandemia pe care o traversăm a reverberat și încă o face asupra pieței muncii.
Noua normalitate a declanșat un proces de redefinire atât a obiceiurilor de lucru, cât și a așteptărilor și nevoilor pe care le-au angajații.
Cu atât mai mult cu cât experimentăm și cea mai mare schimbare de gardă din istorie la nivelul forței de muncă. Generația Y/Millennials (născuți între 1981 și 1996) va deveni până în 2025 predominantă, iar Generația Z/ Gen Z (tinerii născuți între 1997 și 2012) vine de asemenea din urmă.
Aceste două cohorte modifică deja paradigma prin preferințele și sistemul lor de valori, care chestionează reperele după care generațiile anterioare judecau succesul și calitatea unui loc de muncă.
Cunoscuta companie de consultanță Deloitte a analizat acest fenomen în studiul 2021 First Steps into the Labour Market, desfășurat în 19 țări, printre care și România.
Iată care au fost cele mai interesante idei de luat acasă de către managerii de HR:
Mai multă încredere în propriul potențial
- Trei sferturi din respondenții români mai apreciază că au calități de conducători și că aptitudinile lor sunt valoroase pentru un potențial angajator.
Printre competențele pentru care tinerii se autoevaluează pozitiv se remarcă gândirea analitică, abilitatea de a învăța repede lucruri noi, munca în echipă, rezolvarea de probleme, empatia, organizarea, creativitatea și cunoștințele digitale. - Totodată, tinerii manifestă autoexigență – 93% dintre aceștia cred că depinde doar de efortul și abilitățile lor pentru a-și găsi un loc de muncă atractiv.
Un set de valori în evoluție
- Pe lista valorilor esențiale pentru un tânăr, munca ocupă locul 4, în timp ce sănătatea (84%), o familie fericită (78%) și educația (50%) conduc.
- În materie de valori profesionale, aproape trei sferturi dintre membrii generațiilor Y și Z spun că și-ar dori să lucreze chiar și în eventualitatea în care nu ar avea nevoie de bani – cca. 90% cred că munca este principala cale de a dobândi statut social și cea care le permite să-și atingă adevăratul potențial uman.
Noi așteptări de la angajatori
- cca. 90% dintre tinerii chestionați declară că și-ar dori să lucreze într-o companie care încurajează diversitatea etnică, culturală, religioasă și de gen și că apreciază inputul generațiilor cu mai multă experiență.
- Angajații români din noile generații prețuiesc confortul financiar, însă cred că un salariu foarte bun de încadrare este doar un motivator secundar.
- Foarte important este ca jobul ales să le permită menținerea echilibrului dintre viață profesională și viață privată: 66% consideră că profesia nu ar trebui să îi împiedice să se preocupe de alte lucruri importante pentru ei.
- Principalii factori luați în calcul la angajare pentru un tânăr sunt oportunitatea de a învăța lucruri noi (53%) și posibilitățile de dezvoltare și avansare în carieră pe care le oferă compania (45%).
- Pe de cealaltă parte, un sfert din tineri spun că cel mai puternic motiv care îi determină să demisioneze îl reprezintă un angajator care nu le apreciază suficient munca.
Work from home, dar în anumite limite
- 60% dintre tinerii români își doresc un program de lucru flexibil, cu posibilitatea de a lucra de acasă (vs. de 50%, media tuturor respondenților) și doar 10% ar opta pentru programul fix „de birou”.
- Pe de altă parte, aceștia resimt impactul muncii de acasă asupra sănătății mentale și motivației: 44% dintre românii generațiilor Y și Z cred că ar fi optim să lucreze remote doar o dată sau de două ori pe săptămână.
- Principalele provocări legate de munca remote sunt pentru tineri lipsa interacțiunii cu colegii, întreruperile cauzate de familie și dificultatea de a-și organiza eficient timpul.
Angajat sau freelancer?
- 29% dintre tineri ar prefera să lucreze pe cont propriu, însă majoritatea (59%) ar alege să fie angajați.
Granițele nu mai sunt un impediment
- Dorința de a reuși în carieră este puternică în noile generații, astfel că 66% dintre tinerii români spun că sunt dispuși să se mute din țară pentru a accesa un job care le-ar facilita satisfacțiile pe care le caută.
Cercetarea a inclus peste 9000 de respondenți cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, studenți la universități de top din Europa (iar peste jumătate dintre aceștia au sau au avut o experiență de angajat full-time).