La început de martie 2022, știrea că săptămâna de lucru de 4 zile ar putea deveni realitate și în România a fost una din cele mai discutate din spațiul public.
Chiar dacă inițiativa este încă la stadiul de proiect de lege ce ar putea primi votul final abia în iunie, nu putem să nu remarcăm că aceasta este, probabil, cel mai vizibil efect al schimbării pieței muncii după telemuncă și formatul hibrid, popularizate de pandemie.
Opiniile sunt divizate, însă numărul țărilor care creează cadrul legislativ pentru o astfel de schimbare este în creștere.
Spania a început să testeze modelul de lucru de 32 ore pe săptămână din 2020, Belgia s-a alăturat în februarie 2022 cu un model de 38 de ore pe săptămână, Marea Britanie va începe de asemenea un proiect-pilot cu 50 de companii în această vară.
Ce beneficii are modelul de 4 zile lucrătoare
Islanda este probabil cel mai cunoscut exemplu de succes în acest sens.
Între 2015-2019, peste 2.500 de angajați au experimentat modelul de 35 de ore lucrătoare pe săptămână, iar rezultatele pozitive înregistrate au generat o schimbare în masă: în prezent, pentru peste 85% dintre angajații islandezi, săptămâna de lucru de 4 zile a devenit standardul.
Studiile oficiale făcute în urma experimentului islandez au arătat că angajații au un nivel de productivitate egal sau chiar mai mare și o colaborare mai strânsă cu colegii, sunt mai puțin stresați, iar timpul câștigat pentru familie și hobby-uri le oferă un nivel mai ridicat al satisfacției față de viață.
Dacă vrei să afli mai multe despre rezultate, poți citi întreg raportul realizat de Asociația pentru Democrație și Sustenabilitate din Islanda.
Pe lângă inițiativele la scară largă, modelul de 4 zile lucrătoare a fost și este testat individual de diverse companii. Potrivit Deutsche Welle, în timp ce în Germania start-up-urile sunt cele mai deschise la o săptămână de lucru mai scurtă, în alte țări precum Suedia, Noua Zeelandă sau Japonia, decizia s-a popularizat mai degrabă în rândul unor companii mari, precum Toyota, Microsoft ori Unilever.
Argumentul general este cel al unui echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, dar lista beneficiilor e mai largă:
- libertate mai mare de organizare pentru angajații cu copii de grădiniță.
- mai puține zile de concediu medical pentru afecțiuni declanșate sau accentuate de stres.
- scăderea emisiei de carbon prin eliminarea unei zile de navetă și reducerea consumului de energie pentru încălzirea/răcirea birourilor.
Poate funcționa în România?
Unii sceptici spun că trecerea la un regim de lucru de 4 zile este o schimbare drastică, și pun în vedere faptul că în anumite sectoare – precum cel medical, educațional sau retail, un astfel de model nu este fezabil.
Într-adevăr, o săptămână luni-joi nu este o soluție universală, însă poate fi una adecvată pentru o parte din angajații din birouri.
Schimbarea ritmului de lucru necesită o perioadă de acomodare, însă cu instrumente ajutătoare de management al timpului, antreprenorii pot testa dacă o săptămână de lucru redusă funcționează în echipele lor, înainte de a lua o decizie radicală.
Tassis este un tool de gestionare a efortului, proiectelor și activităților care flexibilizează modul în care angajații se raportează la job, mutând accentul de pe ore lucrate, pe productivitate. Prin pontaj electronic și funcții de organizare și prioritizare a task-urilor, angajații sunt motivați să-și compartimenteze mai bine ziua, iar managerii pot fi la curent cu evoluția proiectelor, prin rapoarte detaliate despre eficiența muncii, pe care aplicația le generează automat. Astfel, progresul angajaților este monitorizat constant, indiferent că aleg să lucreze 7, 8 sau 10 ore sau că sunt prezenți fizic la birou, muncesc remote ori în format hibrid.
Este important de punctat faptul că inițiativa românească de săptămână de lucru de 4 zile nu presupune un număr mai mic de ore săptămânale, ci o posibilitate de condensare a programului, dacă angajații doresc: de la 8, la 10 ore de lucru/zi, păstrând norma standard de 40 de ore. Un studiu OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) citat de revista Times arată că cele mai productive țări din lume (cu cel mai mare PIB per oră lucrată) au și cele mai scurte săptămâni de lucru.
Prin urmare, poate că 40 de ore muncă comprimate în 4 zile nu reprezintă un ideal, însă îl putem privi ca pe un pas către o piață a muncii mai deschisă, mai diversă și mai conectată la nevoile umane.
Tu ce părere ai despre acest subiect? Așteptăm să ne împărtășești în comentarii.